Crin Antonescu – Mezinul politicii româneşti

antonescu

Anvergura actuală

Crin Antonescu este unul dintre cei mai vechi liberali postdecembrişti. Notorietatea i-a adus-o mai degrabă retorica decât faptele (un clişeu cu care încă se mai războieşte). Oamenilor le place să-i asculte discursurile, aşa cum şi lui îi place să se asculte vorbind (probabil aici stă secretul retoricii sale). Corelând aceste trăsături şi cu aspectul fizic, putem spune că avem de-a face cu un narcisist. Până acum a dovedit a dovedit o oarecare consecvenţă şi, nu în ultimul rând, a demonstrat că este un om echilibrat. În toţi aceşti ani de politică n-a strâns avere prea mare, aşa că putem spune că e cinstit (unii, mai răutăcioşi, ar putea să aprecieze altfel o asemenea performanţă). Una peste alta, cred că este cel mai în măsură să promoveze bunul-simţ în actuala campanie electorală.

Dacă până aici am vorbit de principalele stereotipuri care l-au consacrat pe Crin Antonescu, a venit vremea să intrăm mai în profunzime şi să descoperim alte valenţe ale personajului politic. Asemeni lui Paul, mă voi folosi de lumea basmelor pentru a-l caracteriza pe candidatul liberal. Dacă Mircea Geoană reuşeşte să parcurgă (cu chiu, cu vai) întregul drum iniţiatic, Crin Antonescu pare a fi condamnat să rămână veşnic un mezin al politicii româneşti. Un soi de Prâslea care nu va apuca să-şi depăşească condiţia de neofit. Dar, spre deosebire de basme, aici lucrurile stau taman invers. Mezinul nu este marginalizat şi hulit de tată sau fraţi. Din contră, toate speranţele se leagă de el, este privit ca favorit încă de dinainte să apuce pe drumul iniţiatic. Tocmai aceste aşteptări ridicate sunt cele care condamnă personajul nostru. Cam aşa şi-a început Crin Antonescu cursa pentru prezidenţiale, la Congresul PNL, atunci când a preluat şefia partidului. De atunci şi până nu demult, Antonescu a stat sub semnul decepţiei.

Campania electorală

Înainte de debutul campaniei electorale, s-a produs un fel de ruptură în ritmul cu care avansa candidatul liberal. Probabil nici el nu s-a aşteptat să îi iasă atât de bine mişcarea cu Klaus Johannis. Nu evit să spun că întreaga strategie a fost foarte bine gândită. Pentru câteva zile, Antonescu a fost liderul unei largi majorităţi parlamentare. Aşteptările începeau din nou să crească (nu cumva succesul de atunci se explică tocmai prin faptul că nimeni nu se mai aştepta ca Antonescu să facă o mişcare inteligentă?), „tânărul politician” părea din nou gata să înfrunte zmeul. Dar nu a durat foarte mult până când Geoană a preluat conducerea. De fapt, liderul PSD nu o pierduse niciodată, doar Antonescu reuşise să creeze această impresie. Acum ne aflăm din nou pe panta descendentă, când decepţia începe din nou să-şi facă apariţia în jurul lui Crin. Da, mişcarea cu Johannis l-a ridicat în sondaje, dar l-a ridicat undeva spre 17%, faţă de cei 12-13% pe care îi avea înainte. Nu contest faptul că Antonescu este capabil să revină în prima linie. Dar problema la el tocmai asta este: capabilitatea în loc de înfăptuire. Cam cum e cu discursul. Vorbeşte foarte bine, dar nu prea face ceva concret (greu de scăpat de stereotipul acesta).

Ca observaţie un pic off topic, poate ar fi fost mai inspirat ca echipa de consultanţă a lui Crin să ia în considerare (în locul purificării photoshop-istice a chipului angelic) chiar introducerea anumitor elemente care să îl facă mai bătrân, puţin mai matur.

Perspectiva lui 22 noiembrie

În acest moment, favoriţii pentru turul II sunt Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Poate risc să enervez, dar se pare că Geoană a avut mai mult de câştigat de pe urma lui Johannis. În plus, liderul PSD are un partid mult mai puternic în spate decât Antonescu. Oricât am vrea să eliminăm acest element din ecuaţie, la aceste alegeri prezidenţiale contează foarte mult. Probabil, singura speranţă a şefului PNL este ca Oprescu să reuşească să rupă din PSD, dar, după cum vedem, ravagiile doctorului nu sunt chiar atât de semnificative (deocamdată) pe cât ne-am fi aşteptat.

Atât în lupta cu Băsescu, cât şi în cea cu Geoană, liderul PNL se confruntă cu problema credibilităţii ca şef de stat. Blestemul mezinului revine din nou. Cum să însărcinezi un „tânăr politician” cu gestionarea unei ţări, mai ales în perioadă de criză? Probabil aceasta este întrebarea la care Antonescu va trebui să găsească cât mai repede un răspuns. Concepţia românilor despre preşedintele României este strâns legată de imaginea bărbatului de stat, un statut la care Antonescu nu a reuşit să ajungă încă.

Ce se întâmplă după 6 decembrie seara

Spre deosebire de Geoană, Crin Antonescu are mai multe variante. Antonescu îl înfrânge pe Băsescu. Fără îndoială, ar echivala cu maturizarea mezinului, înfăptuirea drumului iniţiatic şi trecerea de la „tânăr politician” la bărbat de stat. Dar, destul de probabil, va trebui să renunţe la numirea lui Johannis ca premier dacă va vrea să construiască un Guvern votat de PSD în Parlament.

Scenariul doi: Antonescu nu întră în turul al doilea, iar Băsescu câştigă alegerile. Cel mai probabil, în acest caz, va pierde şi şefia PNL, iar partidul se va confrunta cu mari convulsii interne. Totuşi, scenariul conflictelor interne din PNL este mai puţin probabil decât cel din PSD. C. P. Tăriceanu ar vrea să revină, dar nu ştim în ce măsură mai poate.

Ultimul scenariu: Antonescu nu intră în turul II, dar Geoană câştigă alegerile. În acest caz, e destul de probabil ca PNL să intre la guvernare alături de PSD, ceea ce i-ar garanta în continuare fotoliul de lider al partidului. Cu toate acestea, Crin Antonescu va rămâne un „tânăr politician”.

Autor: Tudor Sălcudeanu

Articol publicat şi pe blogul Masteratului de Comunicare Politică.

Sursa foto: alexandragrin.wordpress.com

Anunțuri

16 gânduri despre &8222;Crin Antonescu – Mezinul politicii româneşti&8221;

  1. Nu trebuie să fi un profesionist, pentru a observa că acest articol, bine aşternut, este in principal, un scenariu ticluit cu partinitate.
    Este de ajuns, să citeşti ultima frază, şi să constaţi o oarecare doză de subiectivism. De la un meşter al condeiului, ca amator observator ce sunt, vreau mai mult decât o naraţiune, despre candidaţi. Nimic despre programele lor. Nimic, despre România Bunului-Simţ a lui Antonescu vs România bunului- plac a lui Traian Băsescu, şi a urmaşilor săi…
    Pentru moment, Crinul liberal, rămâne unicul candidat, care poate face diferenţa şi înclina balanţa, cu pragmatism şi bun-simţ, în favoarea românilor rătăciţi în tranziţie. Pentru că este un preşedinte Altfel, pe care România îl aşteaptă de douăzeci de ani. Şi eu, la fel.
    Cu respect,
    Adrian

  2. Am sa merg la vot si am sa il votez.este singurul ce il intereseaza Romania,ce nu il intereseaza ca alti doar de ei..

  3. Dupa 6 decembrie vom avea un presedinte liberal. Trebuie sa mai si schimbam sistemul politic din Romania. Societatea civila are un cuvant de spus, si asta e NU pt Basescu.

  4. Si eu o sa merg la vot si il votez..si sunt mai mult ca sigura ca inta in turul doi deoarece este singurul om integru ,capabil sa conduca tara si sa nu ne faca de ras asa cum au facut-o alti…

  5. chestia asta apreciez si eu cel mai mult la Crin,faptul ca este cinstit,este un om corect,este un alt fel de politician,unul occidental…si un asemenea om meritam sa ne conduca tara,sa ne readuca pe drumul cel bun,Crin Antonescu merita sa fie presedintele Romaniei.

  6. Crin este omul potrivit de care avem nevoie ca presedinte , are solutii si le poate pune in practica.Se zbate sa arate lumii cea ce poate si o sa dovedeasca lumii cea ce a facut.

  7. Dragi cititori,

    Mai sus aveţi exemplul concret al postacilor de partid. Nu spunem că toţi au fost mânaţi de un interes partinic să scrie, dar subliniem că e cel puţin curios cum alte postări de-ale noastre (Băsescu şi Geoană, până acum) nu au avut parte de acelaşi succes al comentariilor din partea vizitatorilor. 🙂

    Acum, revenind la un registru mai serios, ţinem să precizăm că libertatea de opinie este mai mult decât acceptată pe acest blog. Până la urmă, acesta este şi avantajul Internetului (plus că, măcar, nu aveţi acelaşi IP 😛 ).

    Vă atragem, însă, atenţia că, în momentul în care comentariile voastre vor depăşi registrul normal al unei comunicări de bun-simţ (cu cratimă!), vom lovi. Şi vom lovi puternic, cu forţa existentă la un click distanţă. Iar drăguirea spre zone ca spam, nu aproba sau junkyardul postacilor este în puterea fiecăruia dintre noi!

    Sper că aţi observat şi utilizarea unor locuri comune din discursul candidatului Antonescu. Şi sperăm că aţi şi apreciat acest gest. Sănătate!

  8. Gata, se inchide pravalia!

    Din moment ce va napustiti in halul asta, intr-un entuziasm artificial, e destul de usor ca si cel mai naiv internaut sa se prinda despre ce e vorba aici. In cazul asta, nu prea inteleg de unde vine eficienta voastra (trebuie sa existe o eficienta aici din moment ce se pompeaza niste bani pentru treaba asta). Sau oare nu continutul mesajelor e mesajul, ci ideea de mobilizare, multimea sustinatorilor?

    Ar merita o discutie referitoare la aceasta indeletnicire oculta de la marginea marketingului politic: rolul postacului in natura. Vedeti? Eu chiar va iau in serios!

  9. ma rog. daca spune logica. scuze pentru interferenta…

    • @Geotax
      Da, e vorba de logică.
      Nu, nu e vorba de interferenţă. Nimeni nu interferează pe aici. Putem avea schimburi de opinii pe un subiect cu absolut oricine, indiferent de simpatiile sale politice (e chiar indicat de medicul stomatolog). Atât timp cât schimburile nu se transformă într-un soi de încercare disperată de a mă convinge, cu un soi de japcă, de valabilitatea unei anumite idei. De a mi-o impune/scoate cu cleştele.

      Dacă tot încearcă să manipuleze, măcar să facă o treabă de calitate superioară! Nu aşa…ca de ultima tarabă din piaţa Bobocica.

      Parcă văd că urmează un comentariu în care cineva să scrie „mi-au” ca pisica 🙂

      • 🙂 Doar stii ca la scoala de postaci te invata in mod expres sa scrii mi-au ca pisica, sa para comentariul mai autentic, sa se vada ca is oameni din popor 🙂

      • Sunt curios de altă chestie, totuşi. Sunt curios dacă el/ei a/au avut răbdare şi interes să citească la modul serios ce ai scris, Tudore 🙂
        Înainte să intre-n „postul” Sf. Nicolae, evident.

  10. @Paul
    🙂 Am dubii mari, cred ca treaba asta se face asa, mai automatizat.

    Daca stau sa ma gandesc mai bine, ai dreptate. Poate ar fi mai eficient sa-i foloseasca pentru feedback, sa-si ia notite, nu sa le verse pe diverse bloguri. Poate asa, apuca sa vina Mos Nicolae si la ei 🙂

  11. Comentariu şters de autorii blogului.

    Am atras atenţia puţin mai sus, în comentariu. Ei nu s-au potolit. Aşa că am lovit. 🙂

    Tocmai de aceea, comentariul a fost trimis la ghenă (mai bine spus ţinut pentru noi). Pentru că nu a avut în vedere informaţiile/indicaţiile expuse mai sus de către farcomm. Nu cenzurăm, dar nici nu ridicăm fusta în faţa postacului. Pentru simplul motiv că el îşi ia şi un ban (ne)cinstit din asta. Iar noi nu.

    Eugene, tată, niciodată să nu vrăjeşti un vrăjitor. Valabil şi pentru ceilalţi doritori şi comentatori.
    Încă o dată, subliniez: dacă tot îl susţineţi vădit pe un candidat, măcar încercaţi să formulaţi o propoziţie decentă, cu puţin tâlc.

    Să postiţi bine!

  12. mezinul politicii si…arta manipularii.

  13. COMENTARIU STERS (DIN NOU)

    Dragi postaci de partid, eu inteleg ca speranta moare ultima, dar…moare si ea. Asa ca va rugam respectos sa va mutati sandramaua pe alte bloguri. De azi, daca vreti sa mai faceti propaganda, banu’ jos, domnilor, banu’ jos!

    Tudor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s