Guvernul Negoiţă: 14 ministere, cu Oprea, Tabără, Aurescu şi actualii miniştri PDL
Premierul desemnat, Liviu Negoiţă, a anunţat că a transmis Parlamentului o listă de Guvern cu 14 ministere, conduse de către o parte dintre actualii miniştrii interimari ai PDL, dar şi de Gabriel Oprea (grupul independenţilor), Valeriu Tabără, pentru Agricultură, şi Cristian Irimie, la Sănătate.
„În momentul în care suntem într-o criză complicată, în momentul în care România are nevoie urgentă de finanţare pe ceea ce ne-am înţeles cu organismele internaţionale, eu cred că forţele politice din Parlament ar fi putut să dea dovadă de înţelepciune şi să voteze un Cabinet condus chiar şi de subsemnatul, un Cabinet de uniune naţională, pe care oricum l-ar fi putut contola cum ar fi dorit. L-ar fi putut instala, ca România să treacă mai uşor peste această criză, şi ar fi putut să-l demită cum şi-ar fi dorit. Dar iată că nu au dorit să se angajeze”, a declarat Negoiţă.
Analiză:
- E un Guvern făcut să pice. Din păcate pentru PDL, nu se poate construi niciun tip de argumentaţie care să explice de ce miniştri picaţi prin vot la căderea Guvernului Boc şi care apoi au primit aviz negativ în comisiile de specialitate se află pe această listă.
- Prezenţa şi mai multor membri ai PDL pe lista miniştrilor subliniază şi mai tare postura de minoritari ai democrat-liberalilor;
- La fel cum reluarea unor nume poate să arate lipsa de cadre a PDL – ar fi putut să încerce măcar să mai varieze numele de miniştri propuşi pentru diverse domenii.
- De partea cealaltă, tentativa majorităţii parlamentare alcătuită ad-hoc de a amâna data votării Guvernului în plen este total contraproductivă – se creează imaginea unei majorităţi care se cramponează de un nume şi nu doreşte rezolvarea situaţiei.
- Motivaţia implicită pare a fi teama de alegeri anticipate – dar acestea ar avea loc doar dacă preşedintele Băsescu mai obţine un mandat;
- Or, dacă preşedintele în funcţie mai obţine un mandat, atunci toată această construcţie politică a fost în zadar, pentru că Traian Băsescu oricum va obţine o majoritate care să-i susţină Guvernul.
- Dacă se tergiversează audierile miniştrilor şi se întârzie cu votul, atunci Parlamentul are doar de pierdut în plan imagologic – Traian Băsescu poate oricând să vină şi să acuze prelungirea situaţiei de criză.
- Lupta sa împotriva Parlamentului, din care fac Mircea Geoană şi Crin Antonescu, se va ascuţi după primul tur de scrutin.
- Cum legea prevede că preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele 6 luni de mandat, Traian Băsescu poate propune, până pe 6 decembrie, un nou prim-ministru – are timp berechet în acest sens.
- Un asemenea joc l-ar dezavantaja însă mai mult decât pe social-democraţi şi liberali, dar este posibil ca el să se producă.
- Este greu de motivat de ce Gabriel Oprea se află pe lista de miniştri propusă de PDL – practic, imaginea celor din PSD care au decis în favoarea excluderii lui Oprea din partid este potenţată.
- Cel mai mult câştigă Marian Vanghelie, care a spus de la început că Oprea este trădător;
- Pe de altă parte, fostul şef al PSD Ilfov îşi taie toate legăturile pe care le mai avea cu social-democraţii.
- Ar fi foarte interesant de analizat ce a dus la această schimbare profundă în sistemul de valori al lui Gabriel Oprea. În 2007, după moţiunea de cenzură de la începutul lui octombrie, atunci când Geoană forţa excluderea din partid a lui Iliescu, Oprescu şi Năstase, pe motiv că au păstrat PNL la putere, Gabriel Oprea îi invita pe toţi la Ilfov, oferindu-le protecţia. Mai mult, se vorbea despre relaţia de prietenie pe care o avea cu Adrian Năstase;
- Alături de Săniuţă la Prahova şi Constantin Nicolescu la Argeş forma „grupul băieţilor buni”, în timp ce Geoană părea aservit lui Băsescu.
Judecător al Curţii Constituţionale: Băsescu nu poate dizolva Parlamentul după alegeri
„Este vorba de un nou mandat şi nu este obligatorie dizolvarea Parlamentului. Este un alt mandat, o altă persoană, o altă relaţie. Faptele prezente reprezintă analiza dintre Parlament şi preşedinte în acest mandat al preşedintelui. Odată cu alegerile prezidenţiale, se schimbă un termen. Un preşedinte nu poate dizolva Parlamentul decât dacă această instituţie respinge de două ori, în termen de 60 de zile, formarea unui nou guvern. De asemenea, Constituţia mai spune că preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele şase luni ale mandatului său. După alegeri, termenii nu mai sunt aceiaşi. Chiar Băsescu, dacă revine, este un alt mandat. Pe mandate nu există joncţiuni, nici la parlamentari, nici la preşedinte. Fiecare mandat are durata lui, atribuţiile lui, răspunderile şi imunitatea lui. Raporturile Preşedinţie-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat. Dacă unuia îi încetează mandatul, a dispărut şi termenul. Nu mai am termenul «mandat» şi termenul «preşedinte». Dispare o parte a acestei relaţii”, a declarat Ion Predescu ziarului „Gândul”.
Analiză:
- Şansele unor alegeri anticipate erau oricum mici – este greu de crezut că Băsescu nu ar fi obţinut tot ceea ce vroia dacă mai câştiga un mandat.
- Asta nu-l împiedica să joace această carte împotriva unor parlamentari mai slabi de îngeri, prinşi cu datorii pe la bănci – surprinzător, se pare că sunt destul de mulţi, vorba lui Ionuţ Popescu, cu murăturile la borcanl.
- Această declaraţie a unui judecător al Curţii Constituţionale nu înseamnă că acesta ar fi rezultatul real al unei deliberări în consiliul domnului Ioan Vida.
- De altfel, nu ne îndoim că vor apărea diverse scenarii care să vorbească despre o capcană pe care le-o întinde Băsescu, numai ca să-l respingă pe Negoiţă mai repede.
- La nivel formal, raţionamentul prezentat este unul corect. Pe de altă parte, pare a fi vorba de o neclaritate, pentru că respectivul pasaj din Constituţie nu a suferit modificări în 2003, când s-a decis ca preşedintele să aibă un mandat de 5 ani şi Parlamentul de 4.
- Mai precis, respectiva prevedere avea tocmai rostul de a sublinia că preşedintele nu poate decupla prezidenţialele de parlamentare – până atunci se organizau în acelaşi timp;
- Pare a fi o scăpare legislativă. Normal ar fi ca preşedintele să poată dizolva Parlamentul, pentru că vorbim despre posibilitatea rezolvării unui blocaj instituţional, nu de prelungirea lui.
- Oricum, dacă ar vrea neapărat, Traian Băsescu ar putea obţine alegeri anticipate – două guverne pot fi respinse foarte uşor şi după, mai ales dacă are o majoritate de partea sa – până la urmă, democrat-liberalii nu trebuie să voteze toţi neapărat în favoarea prim-ministrului propus de Băsescu.
- Pare însă evident că Băsescu şi-ar pierde din capitalul electoral, în orice variantă, deci nu vrea cu adevărat alegeri anticipate – poate dacă situaţia economică ar fi fost bună, lucrurile ar fi stat altfel.
Senatul va discuta în regim de urgenţă legea responsabilităţii fiscale
„S-a stabilit ca printr-o procedură de urgenţă, în termen de trei zile să se solicite poziţia primului-ministru interimar şi să se solicite şi poziţia comisiilor de specialitate şi a Consiliului legislativ, pentru ca, în maximum de timp posibil, şi cu situaţia specială care există, fiind vorba de campanie electorală, să reuşim să trecem prin cele două Camere legea responsabilităţii financiar-fiscalel, să reuşim să îndeplinim condiţiile impuse de FMI, ca, până la sfârşitul acestui an, această lege să existe şi să fie funcţională”, a explicat chestorul Senatului.
Analiză:
- Este o condiţie cerută atât de Comisia Europeană, cât şi de FMI – dacă am fi avut o astfel de lege în 2008, atunci ne-ar fi fost destul de simplu să limităm deficitul bugetar al Guvernului Tăriceanu.
- Pe de altă parte, unele dintre principiile acestei legi nu pot fi puse în aplicare în 2010 – este foarte greu de realizat o prognoză asupra deficitului Bugetar, a colectărilor la Buget, a creşterii economice pentru anul viitor;
- Noi facem o lege a răspunderii fiscale în condiţiile în care nu ştim sigur dacă taxările se vor modifica într-un fel.
- Un asemenea proiect de lege pune pentru totdeauna în imposibilitatea de acţiune cererea diverşilor agenţi economici de a plăti tva-ul către stat în momentul în care facturile sunt achitate, nu atunci când sunt emise.
- Acest lucru este eludat, iar incapacitatea media de a înţelege fenomene economice complică această dispută;
- De altfel, este destul de greu de găsit informaţii punctuale asupra acestei legi.
- În altă ordine de idei, este clar că nu putem pune aplicare din această toamnă cele cerute de lege, cum ar fi proiecţia bugetară multi-anuală.
- Cel mai devreme, putem face asta din 2011 şi asta doar dacă se stabilizează situaţia economică.
- Suplimentar, una dintre implicaţii pare a fi rectificarea bugetară la intervale fixe de timp – banii care se constituie ca excedent bugetar la sfârşitul unui an vor fi folosiţi în anii cu deficit bugetar.
- Spre exemplu, după datele din 2007, exista cu adevărat posibilitatea unui excedent bugetar, dar o rectificare bugetară de ultim moment a rezolvat respectiva problemă.
- Din punct de vedere politic, este clar că aceste demers vizează dorinţa PSD şi PNL de a scăpa de tirul acuzaţiilor cum că din cauza lor nu primim a treia tranşă din acordul cu FMI.
- În acest moment, devine foarte important să vedem care va fi răspunsul Guvernului Boc – ne aşteptăm ca acesta să avizeze negativ legea şi circul să continue;
- Eventual, Boc va spune că nu poate să exprime un punct de vedere, doar pentru că este guvern interimar. Va dori să mute atenţia spre posibilul executiv Negoiţă.
Surse foto: www.financiarul.com, www.1235.ro, www.mediafax.ro.
WeThinkFAR 